Inspiraţie sau transpiraţie.

            "Fiul omului mănâncă sulul acesta (Pentateuhul lui Moise, primele cinci cărţii ale Biblie) şi apoi du-te şi vorbeşte copiilor lui Israel. …spune-le cuvintele Mele". Ezechiel 3- 1, 4

            Toţi oamenii lui Dumnezeu nu au avut îndrăzneala să vorbească propriile lor cuvinte, deşi sunt unii care se pretind creştini dar când predică, miroase a transpiraţie

            În îmbrăcămintea marelui preot totdeauna era exclusă lâna care este simbolul transpiraţiei.

            Proorocul Ezechiel ca şi alţi prooroci autentici a mâncat întâi cartea, dulce ca fagurul de miere cum spune David în Ps. 119, apoi astfel înarmat a plecat să vorbească poporului.

            Unii predicatori care nu ştiu  că epistola lui Iuda are numai un capitol, vor să predice un cuvânt pe care nu-l cunosc, despre care proorocul Ieremia în cap. 23-21 spune  că aleargă fără să fie trimişi şi vorbesc fără a fi participat la sfatul Domnului …. Dacă ar fi fost la sfatul Meu ar fi trebuit să spună cuvintele Mele.

            După cuvintele ap. Petru, ar trebui ca cei care nu vorbesc numai cuvintele Domnului ar trebui să nu vorbească niciodată, şi îndată se vede orice vorbire dacă este inspiraţie sau transpiraţie.

Un lucru nou pe pământ.

         Dumnezeu face un lucru nou pe pământ: femeia va peţi pe bărbat. Ieremia 31.

            Multă vreme am interpretat acest verset, ad literam, adică după literă,  care însă omoară, considerând că se referă la vremurile din urmă când fetele vor face propuneri de căsătorie. Dar chiar dacă se vede lucrul acesta, în zilele noastre textul încadrat în context, nu la aceasta se referă ci lucrul nou constă în faptul că fecioara lui Israel, pribeagă şi rătăcită, la îndemnul Domnului, se va întoarce la Domnul şi în cetăţile Sale.

            Cel ce face totul nou şi nu cârpeşte niciodată, va face ca în zilele din urmă atât dintre Evrei cât şi dintre neamuri mulţi să se întoarcă la Domnul

Trădat de fraţi, iubit de străini. Ieremia 38-5

 Ieremia 38-5

         Ieremia este aruncat, într-o groapă de fraţii lui unde era condamnat la moarte, dar un Etiopian Eben Elec, se duce la împăratul Zedechia rugându-l să-l elibereze. Deşi la condamnarea sa împăratul a spus că nu are nici-o putere, acum îi dă lui Eben Ezer 30 de oameni să-l scoată pe Ieremia din groapă salvându-i viaţa. Împăratul îl cheamă să-i spună ceva din partea Domnului, dar proorocul nu este ascultat, lăsând să treacă clipa potrivită.

            Dacă asculta era salvat şi el şi casa lui şi Ierusalimul, dar totul a fost ratat.

            Al doilea lucru de reţinut este faptul că atunci când fraţii tăi te trădează, cum a fost şi Domnul Isus trădat, un străin, Biserica neamurilor, L-a primit.   Deci, să nu ne aşteptăm la un altfel de comportament din partea fraţilor, fără însă a generaliza niciodată nimic.

Soarta omului. Ieremia 10- 23

Ieremia 10- 23

... soarta omului nu sta in puterea lui...

„Ştiu Doamne că soarta omului nu stă în puterea lui, nici nu stă în puterea omului, când umblă să-şi îndrepte paşi spre ţintă”.

            De aceea spune David în Ps. 37- 5 să ne încredinţăm soarta în mâinile Domnului, deoarece nu stă în puterea omului soarta sa. Biblia însă exclude fatalitatea, care dacă ar fi acceptată ar desfiinţa responsabilitatea omului care în general degenerează în mod natural, spre iresponsabilitate, într-o lume care încă nu a aderat la această teorie.

            Nimeni nu a văzut vreodată o viţă de vie sălbatică, că a devenit nobilă, dar toţi am văzut viţe nobile devenite sălbatice, prin neîngrijire.

Omul este puternic să facă răul, dar nu stă în puterea lui binele care este unul singur. Când vreau să fac binele răul este lipit de mine, spune ap. Pavel.

            Pot totul în Hristos care mă întăreşte. Partea noastră este să avem o ţintă, un scop, aşa cum a spus ap. Pavel „nu am vrut să ştiu altceva decât pe Isus şi pe El răstignit”.

Dacă nu mergi Tu Însuţi cu noi, nu ne lăsa să plecăm fără Tine.

Exod 33-15.

Este cea mai frumoasă şi corectă rugăciune la început de an sau de drum.

            Noi suntem în stare să plecăm şi singuri, dar Moise se roagă, special, să fie oprit, atunci când ar cuteza să pornească singur. Balaam a fost oprit de un înger pe care el nu l-a văzut, dar măgăriţa sa l-a văzut şi s-a oprit. Dacă asculta măcar de glasul măgăriţei chiar dacă nu a văzut îngerul şi-ar fi salvat viaţa, dar nu vrut să asculte. Şi-a bătut credinciosul animal şi a plecat, spre dezastrul său. Să nu plecăm niciunde singuri.

            Proorocul Ieremia 5- 22, 23 spune că valurile înfuriate ale mării se opresc la hotarul nisipului dar poporul, care are o inimă dârza şi răzvrătită, se răscoală şi pleacă singur şi poate de aceea mai vine câte un Tsunami sau o Katrina, ca să ne înveţe să nu mai plecăm la drum fără El.