Țara desfătărilor. (Psalmul 106:24)

„Domnul să-ți fie desfătarea și El îți va da tot ce îți

dorește inima.” (Psalmul 37:4)

„...şi-i adăpi din şivoiul desfătărilor Tale.” (Psalmul

36:8)

„...desfătări veşnice la dreapta Ta.” (Psalmul 16:11)

Dicționarul enciclopedic al limbii române moderne explică acest cuvânt desfătare prin a-ți petrece timpul într-o mare mulțumire, bucurie, încântare.

Am avut fericirea să văd Israelul, țara celor 200 de clime, de la ghețurile vecinice ale Hermonului până la clima subtropicală a golfului Acaba, dealul florilor din Carmel sau oaza din En-Ghedi, Galileia care este o grădină a Domnului  sau Chibuțurile de pe malul apusean al Iordanului. Și acum, acolo, încă mai curge lapte și miere. Daniel o numește Țara cea Minunată, iar proorocul Ieremia o numește o podoabă a planetei.

Totdeauna oferta cerului pentru om a fost pe măsura Creatorului - desfătarea din Eden la Noul Ierusalim, însă totdeauna omul, începând cu Israelul, a nesocotit țara desfătărilor. Chiar în trecerea noastră grăbită spre Cer, prin Valea Beca sau Valea Plângerii, putem transforma această vale într-un loc al desfătărilor (Psalmul 84:6).

Dacă în intimitatea noastră nu avem o relație directă cu trezoreria desfătărilor vecinice religia noastră, oricât de impunătoare ar părea, nu are nici o valoare.

„Vom flutura steagul în numele Dumnezeului nostru”. Psalm 20.

Psalm  20.

Ai dat celor ce se tem de Tine un steag ca să-l înalţe spre biruinţa adevărului. Toate cele douăsprezece seminţii ale lui Israel aveau steagul lor probabil având înscris pe steag numele seminţiei respective.

            Steagul este simbolul luptătorului şi toată viaţa pe pământ este o luptă permanentă. Ap. Pavel e un model omenesc al luptătorului când spune: “m-am luptat lupta cea bună”. Pe steagul său şi al nostru e scris un nume: ISUS.

            Coşbuc spunea:

           “Copii nu-nţeleg ce vor/ a plânge-i cuminţia lor,/ Dar lucru cel mai trist pe lume/ e un bărbat tânguitor”. 

              Nimic nu-i mai de râs ca plânsul în ochii unui luptător.

            Atâta timp cât Domnul este viu şi ştim că este viu în veci vecilor, noi nu putem fi decât biruitori şi nu vom coborî niciodată steagul Său în bernă.

            „Pentru că Eu trăiesc şi voi veţi trăi’