Aşa se încheia ţinuta marelui preot. Ţinuta vieţii noastre spirituale, dacă suntem
sinceri trebuie să recunoaştem, se încheie cu zece clopoţei şi o rodie în cel
mai fericit caz.
Domnul
Isus a blestemat smochinul, deoarece chiar dacă nu era vremea smochinelor el
trebuia să aibă roade din perioada de rodire precedentă, în schimb el avea
numai frunze.
Un
clopoţel şi o rodie de la poalele veşmintelor Marelui Preot, ne învaţă marea
lecţie că nu trebuie să vorbim decât în măsura în care trăim, de aceea în scara
celor opt trepte către cer de la 2 Petru 1- 5 ni se spune să unim cu credinţa
fapta cu fapta cunoştinţa.
Toată
drama omenirii constă în faptul că raportul dintre capacitatea morală şi cea
tehnică nu se mai respectă. Omenirea dispune de o energie distructivă
covârşitoare, iar capacitatea de a controla această energie, conform legii a
doua a termodinamicii legea entropiei, energia disponibilă fiind într-o
continua scădere iar energia consumată, într-o continuă creştere
Energia
atomică, datorită conjuncturii politice mondiale actuale, când cu banii cumperi
orice, a ajuns în mâinile unor oameni al căror IQ este foarte redus, încât oricând aceştia pot
declanşa o dramă finală.
Această
lume în descompunere mai este încă protejată de copiii lui Dumnezeu care sunt
sarea şi lumina, şi care încearcă să fie un clopoţel şi o rodie.
Întâlnirea
cu Dumnezeu cerea sfinţirea deplină şi cei de afară auzind clopoţelul, ştiau că
Dumnezeu a acceptat jertfa, şi Marele Preot trăieşte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu