joi, 1 martie 2012

Un clopoţel şi o rodie. Exod 28-35

         Aşa se încheia ţinuta marelui preot. Ţinuta  vieţii noastre spirituale, dacă suntem sinceri trebuie să recunoaştem, se încheie cu zece clopoţei şi o rodie în cel mai fericit caz.
            Domnul Isus a blestemat smochinul, deoarece chiar dacă nu era vremea smochinelor el trebuia să aibă roade din perioada de rodire precedentă, în schimb el avea numai frunze.
            Un clopoţel şi o rodie de la poalele veşmintelor Marelui Preot, ne învaţă marea lecţie că nu trebuie să vorbim decât în măsura în care trăim, de aceea în scara celor opt trepte către cer de la 2 Petru 1- 5 ni se spune să unim cu credinţa fapta cu fapta cunoştinţa.
            Toată drama omenirii constă în faptul că raportul dintre capacitatea morală şi cea tehnică nu se mai respectă. Omenirea dispune de o energie distructivă covârşitoare, iar capacitatea de a controla această energie, conform legii a doua a termodinamicii legea entropiei, energia disponibilă fiind într-o continua scădere iar energia consumată, într-o continuă creştere
            Energia atomică, datorită conjuncturii politice mondiale actuale, când cu banii cumperi orice, a ajuns în mâinile unor oameni al căror IQ  este foarte redus, încât oricând aceştia pot declanşa o dramă finală.
            Această lume în descompunere mai este încă protejată de copiii lui Dumnezeu care sunt sarea şi lumina, şi care încearcă să fie un clopoţel şi o rodie.
            Întâlnirea cu Dumnezeu cerea sfinţirea deplină şi cei de afară auzind clopoţelul, ştiau că Dumnezeu a acceptat jertfa, şi Marele Preot trăieşte.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu