Culmea ipocriziei.

           La ultima masă după ce Domnul Isus a spus că unul  din apostolii Săi îl va vinde, pe rând fiecare L-a întrebat Nu cumva sânt eu, şi când a venit rândul lui Iuda, a zis la fel.

            Prima lecţie foarte importantă. Natura noastră umană, este susceptibilă adică este în stare de orice.

            Nu trebuie să admitem nici chiar în subconştientul nostru, ideea trădării. Când nu mai putem avea încredere în Duhul Sfânt din noi, atunci devenim complet vulnerabili. Singura justificare a îndoieli lor este faptul că Duhul Sfânt încă nu fusese revărsat.

            Dar am spus culmea ipocriziei despre Iuda care deşi avea preţul vânzării în buzunar, continuă să întrebe dacă el este vânzătorul. Cuvântul ipocrizie este de origine grecească şi înseamnă mască. Dar Domnul vede totdeauna ce se află în spatele măştilor.